Top10



1) LILEEE-VI Numar vizualizari 134401    >>>Vizualizare post<<<
exercițiu de înghețare a unui chip...


2) INMORMANTAREA-3 Numar vizualizari 109039    >>>Vizualizare post<<<
JUAN MIRRO - La Commedia Dell Arte II 3. Se ridică brusc în capul oaselor. Constată că era lac de sudoare și nu suporta clipele-astea, mai ales vara, momentele-n care trupul îi mustea, acru, și picuri sălcii i se scurgeau în priviri. Azvârli cearșaful, se duse la baie și dădu drumul dușului. Abia sub jetul binefăcător, călduț, ferm, simți risipindu-se cioburile sângerii ale coșmarului. Se făcea că era-ntr-o cameră cufundată-ntr-o beznă totală. Se trezise pur și simplu acolo, nu știa cum, când și de ce. Se afla lângă un postament destul de înalt, ghemuit. Descoperi că-i gol. Văzu, apoi, că postamentul este puternic luminat de undeva de sus dar întunericul nu-l lăsa nicidecum să distingă sursa luminii. Era gol, într-un hău întunecat și singura sursă de coerență era acest postament luminat. După aceea vru să afle ce este... Reuși, cu greu, râcâind cu unghiile piatra rece. Reuși să se pomenească-n picioare, izbuti să vadă și-ncremeni. Pe postament se afla un SICRIU... GOL... Privi-n jur dar, imediat, constată că era inutil. Întunericul cleios domnea pretutindeni. Se uită mai atent la carcasa din lemn și văzu că era prelucrată și lăcuită fin. Avea mânere grele din argint și căptușeală bogată din mătase crem. Era o lucrare scumpă. „E cineva aici?”, se pomeni strigând și ecoul îl imită, ușor distorsionat. Se afla cu desăvârșire singur, lângă ceea ce observase că era un catafalc. Atunci, pe neașteptate, auzi un foșnet în latura opusă lui, întâi abia distinct, apoi din ce în ce mai puternic. Se tot chinuia să-nțeleagă ce se-ntâmplă dar nu se putea desprinde nicicum din locul în care se-afla ca să-nțeleagă mai bine ce se petrece. Imediat răsări o mogâldeață, dincolo de marginea sicriului. Stătea-ncremenită-n lumina albă și se uita la el cu niște ochi imenși, vopsiți în alb, negru și roșu. După ceva timp realiză că-n fața lui este o marionetă ca acelea de la teatrul de păpuși, cu loațe de păr din lână neagră, cu un coif ascuțit, roșu, pe cap, cu un chip alb ca varul, obraji încondeiați cu câte-o pată mare, roșie, cu buze conturate-n același roșu aprins. Stătea ca o stană de piatră și-l privea. Abia după câteva clipe realiză ridicolul situației. Era, cu siguranță, doar o păpușă din lemn. N-avea cum SĂ-L PRIVEASCĂ. Important e ce se află dincolo de ea, CINE-o mânuiește. Când încercă să se miște, ca să vadă, izbucni un râs ca un schelălăit strident, sâcâitor care-l izbea drept în timpane. În timp ce râdea, marioneta se fâțâia de colo-colo fără-ncetare. Se opri, la fel de iute cum începuse. Încremeni iar cu ochii pictați, holbați către el. Își aminti deodată de-acea Pulcinella din Commedia dell Arte. Vru să se smulgă din postura asta absurdă, încercă să-mpingă sicriul de pe soclul său. Nu numai că nu reuși dar constată că eforturile, inutile, de altfel, îl epuizaseră total. „Trebuie să intri!” „Poftim?!” Vorbele fuseseră șoptite, abia le-auzise dar se-nțelesese cât se poate de clar. „Ce să fac?” Marioneta reîncepuse să țopăie și-i tot arăta cu mânuța ei boantă interiorul sicriului. „Aici, aici, AICI!!!! Trebuie! AICI!” „Nici prin gând nu-mi trece. Eu NU SUNT MORT. NU SUNT MORT! Ai înnebunit?” Și-n loc de răspuns, izbucni iarăși râsul spasmodic și pițigăiat al păpușii. „Trebuie, trebuie! AICI E IEȘIREA!” Mânuța ei boantă-i arăta interiorul coșciugului din care-ncepuse, cumva, să izvorască o lumină tot mai răpitoare, mai apetisantă, niște zgomote din ce în ce mai suave și mai line, până ce... printr-un gest disperat a izbucnit sufocat, aproape, de spaimă și s-a ridicat, mocnind de sudoare, în dimineața de după veste. „A murit mama”, se pomeni șoptind.


3) EL-JEM Numar vizualizari 89010    >>>Vizualizare post<<<
Vechea splendoare a El Jem-ului, Thysdrus, în vremea romanilor, este atestată de spectaculosul amfiteatru, ridicat cam prin 230 înainte de Hristos. Amfiteatrul respectă modelul Colosseum-ului de la Roma, dar este mai bine conceput din punct de vedere arhitectural, pentru că era mai funcțional și fără puncte slabe, facilitând accesul vizual al arenei de către spectatori din punctele cele mai dificile. Amfiteatrul de la Thysdrus era imens, pe locul șase ca dimensiune în ansamblul romanității, după Colosseum-ul de la Roma, Capua, Pozzuoli, Verona și Cartagina...


4) 6277 Numar vizualizari 51005    >>>Vizualizare post<<<
Iubesc marea asta nebună, sălbatică, intensă, colorată, singură pentru că-și este suficientă sieși, sorbind din propria frumusețe...


5) ANA-XI Numar vizualizari 50619    >>>Vizualizare post<<<
MODEL: Ana Maria Ciurescu


6) DANA Numar vizualizari 50256    >>>Vizualizare post<<<
MODEL: Dana Gh.


7) SI-IADUL-VA-FI-CUMINTE-NTR-O-ZI Numar vizualizari 49631    >>>Vizualizare post<<<
  1. Se opri. Timpul îi zuruia ușor în timpane cu frunze uscate, crâmpeie galbene de lumină ostenită, miresme-ndepărtate și gust de fum... Încercă să uite. O liniște nefirească s-a lăsat pe malul acesta pustiu, ca de-nceput de lume, unde i se părea că e SINGURĂ, de-o eternitate. Își simți sufletul înghețat, brusc ghemuit într-un spasm de plânset. În pieptul mic, firav, îi scârțâiau întrebări stinghere și dureroase. Toți cei maturi îi spuseseră până la sațietate că-i prea tânără și că lumea nu se încheie aici. „Pentru tinerețea ta nu există bariere!” Ura felul cum toți ceilalți o priveau, felul de-a se mișca, de-a privi, de-a zvârli cuvintele. „Mai adună-te, mai gândește-te, mai lasă... mai... mai...”. Ciudat... O IUBIRE DE MAI, un clișeu pentru toți cei din afară dar pentru EA... Sunt sentimente, speranțe, frustrări... Se ridicase ca dintr-un mormânt al uitării și se-azvârlise-ntr-o poveste cu plimbări nesfârșite, cu priviri întâi furișe, cu-adulmecări de fiară tânără... O străbătu ca o descărcare electrică, prin suflet, gustul sângelui după ce-i mușcase buza-n acel sărut prea năvalnic. „Ești nebună!” Știa că lui nu i-a plăcut. Știa că, deseori, ea nu este cum se cuvine sau la locul ei. Îi stăruise încă, dureros de-aproape, nu atât durerea fizică, de care nu-i pasă (a uitat palmele, vorbele grele), cât, mai ales, umilința și privirile mamei atunci când i-a văzut tatuajul mic de pe gât. Chiar a uitat ce-i spusese. Urmele roșii de pe obraji s-au șters, numai că vorbele acelea încă-i atârnă ca niște poveri neînchipuite în sufletul se pare încă necopt. Poate că lumea asta-i prea mare pentru ea. Poate că n-a știut ce-nseamnă viața asta la porțile căreia abia a bătut. N-a făcut decât să se-ncreadă-n orizontul acelei fericiri care-a strălucit minunat, preț de-o clipă-n ochii ei. Gustul de sânge-al buzelor lui s-a preschimbat în sângele dureros al singurătății și-al neputinței. Vede camera deodată pustie, patul răscolit, pata aceea meschină și oribilă care-i năvălește-n ochi și... senzația cumplită că el i-a furat trupul, a plecat trântind ușa de parc-ar fi scuipat în urmă...  


8) MODELINA-III Numar vizualizari 49630    >>>Vizualizare post<<<
MODEL: Iulia Caravasile


9) UIMIRE-2 Numar vizualizari 49402    >>>Vizualizare post<<<
MODEL: Andreea Petrea


10) COPILA-3 Numar vizualizari 48679    >>>Vizualizare post<<<
MODEL: Bianca Ionescu